De ce avem nevoie de prieteni sau de prietene ? Nu pute trai singuri ?

Eu, cel putin, nu...

ptr ca nu putem trai singuri !

eu nu pot trai fara prieteni.....

Cred ca avem cu totii nevoie de prieteni,acestia fiind oamenii pe care reusim
sa ii "citim" de la inceput ca fiind oameni buni si cu intentii bune,cei care inteleg perfect
ce spunem noi si care,constatam la un moment dat ca au multe lucruri in comun cu noi.
Cine spune ca nu are nevoie de prieteni si ca poate trai fara a avea prieteni,mi se
patre ca nu poate fi prieten pentru cei din jur,pentru ca mai intai trebuie sa fii un bun
prieten pentru tine si apoi pentru ceilalti si vei atrage oameni asemeni tie.
Avem nevoie de prieteni si atunci cand avem bucurii in viata (te poti bucura si singur
dar nu tine mult si nu are intensitatea adevarata),de obicei simtim nevoia sa impartasim
bucuria si cum o putem face mai bine, daca nu vor fi prietenii in jurul nostru.
Dar mare nevoie avem de prieteni si atunci cand in viata ne este sechestrat zambetul
si ne sunt intunecate gandurile,atunci prietenii stiu sa ne asculte,constientizeaza odata
cu noi ce ni se intampla si sunt de leac chiar si numai cand auzim vorbele pe care dorim
sa le auzim in acele momente.
Se spune ca prietenii sunt cei in care investesti sentimente si cu care reusesti sa iti
formezi o telepatie involuntara de provenienta naturala.

Cum a spus si tata,daca inainte de moarte voi reusi sa declar ca am 5 prieteni adevarati,ma pot considera cineva si pot spune ca am avut o viata "buna"

In cazul meu ,se pune problema daca am nevoie de prieteni .Mi-am organizat viata in asa fel incit sa nu am nevoie de asa ceva.Nu as vrea sa se intelega ca sunt o persoana putin sociala ,un ursuz, din contra ,doar ca prefer sa limitez la maxim aceasta ,sa-i zicem necesitate pentru unii. Cunosc destul de bine psihologia si ma dezgusta multe laturi ale caracterului uman ,prefer de multe ori singuratatea decit false companii. Sunt prietenos cu toata lumea ,dar nu am nici o pretentie si nu astept din partea asa zisilor prieteni ,nimic.Pe cit e posibil ,nu apelez la nimeni ,atunci cind un prieten imi cere ajutorul ,daca pot il ajut cu placere si nu astept nimic in schimb .Prefer sa fiu ajutat doar in situatii extreme, iar cel care o face sa o faca dezinteresat asa cum o fac si eu .

Atunci cand cei din jur isi dau silinta sa iti demonstreze,din plin ca este mai bine sa
pornesti la drum fara sa prinzi in calcul si ipoteza ca la un moment dat vei avea nevoie
de ei,inseamna ca deja exista acea independenta personala, ca deja esti calit si te
numeri printre acele persoane care se descurca,in general, si reusesc ce isi propun,
si se stie clar ca ei se descurca in orice situatie, incredibile si dicutabile, fiind doar
situatiile in care nu reusesc pe deplin.
Evident - prietenia nu poate fi asociata si cu interesul,cel care se ofera sa ajute si in
acelasi moment intuieste in mintea sa,care este pretul ajutorului oferit, nu poate fi
considerat prieten ci doar oportunist.
Consider ca in cuantificarea prieteniei mai importanta este acea prietenie de suflet,
de care avem nevoie,poate aceasta ne lipseste de fapt,si o cautam datorita inexistentei
constante a unui partener de viata,cu care sa iti poti impartasi reciproc toate acele
mici "nimicuri" ale vietii de zi cu zi.
Octavian Paler spunea ca"Singuratatea nu este o victorie inaintea celorlalti ci e de
fapt un naufragiu personal"

rombest scrie:De ce avem nevoie de prieteni sau de prietene ? Nu pute trai singuri ?

Sigur că poţi trăi şi singur..., eu o fac de când mă ştiu.
Cândva scriam că cel mai bun prieten al tău, esti tu însăţi...,iar cel mai periculos duşman este cel care ţi-a fost cândva cel mai bun prieten...
Morala?! ...este uşor să-ţi faci prieteni, mai greu este să ţi-i păstrezi.

Omul de la Adam a avut nevoie de un pertener!