Abia se puse Maria pe picioare dupa nasterea micutului Cristian, ca la usa incepu sa bata o vecina de pe ulita, ba cu pricina de a vedea noul venit pe lume, ba sa-i ceara tanti Frusini cate o povata pentru pusul suncilor la afumat, baca ultima gaselnitaveni sa-i ceara cu-mprumut lui Alecu, pompa de umplut carnati!

Maria, care se-nvartea prin bucatarie cu pruncu-n brate, vazu prin crapatura usii cum vecina chicoti spre Alecu cu subanteles cand prinse cu amandoua mainile pompa din tabla emailata, promitandu-i cu lunecus in voce ca i-o aduce inapoi cat de curand.

Alecu, ori ca nu pricepu, ori ca facu pe netotul fiindca nu voia sa priceapa asemenea lucruri, saluta si-nchise usa degraba, sa nu intre frigul la copil, dar Maria simti cum se invarte odaia cu ea de furie mocnita, insa nu rosti o vorba in fata omului ei, ci tacu malc, socotind ce si cum sa faca sa-i vie mai la-ndemana de jumulit fulgii vecinei cu pricina.

A doua zi, impricinata batu din nou la usa, aducand pompa si strigandu-l pe Alecu.

Maria se repezi sa deschida ea si-si propti o mana-n sold, impungand aerul in fata vecinei cu sanii ei mari si pietrosi:

- Da’ ce treaba ai cu el, vecina, ca e ocupat acu’?!? iscodi ea cu glas intepator.

- Iaca, adusei pompa de umplut carnati inapoi si as fi vrut sa-l intreb daca n-are cumva o piatra mai acatarii de ascutit toporisca?

- Pai, vecinica draga, am eu pietre acatarii de n-ai vazut mataluta din ziua-n care te nascusi si ti le-oi zvarli pe toate-n cap daca te mai prind la usa mea, auzisi? De azi inainte nu dam lucruri cu-mprumut la muieri nerusinate! Sa-ti umple omul tau carnatii cu ce-o stii si cu ce-o avea de-acu’ incolo! si nici una, nici doua, Maria insfaca un lemn de soba si-l flutura catre intrusa cu hotarare.

Vecina scapa pompa de carnati in zapada si facu stanga-mprejur cat ai zice peste, repezindu-se spre poarta cu picioarele la spinare. Abia cand se vazu in mijlocul ulitei, in siguranta, raspunse cu scartait in glas:

- Si cui ii trebuie lucruri de la tine, Marie? dar se vedea treaba ca e descumpanita si ca se da dusa cu coada-ntre picioare, asa ca Maria, victorioasa, intra in odaie si-si privi triumfatoare omul, ramas stana de piatra in mijlocul casei, uimit de hotararea nevesti-si, dar si cu un zambet abia mijit in coltul gurii, caci se vedea treaba ca episodul i-a facut negresit placere.

Din camara, se auzi doar rasul infundat al tanti Frusinii