Intr-adevar sunt multi cei care gasesc iubirea si acea persoana care le intra in suflet si astfel considera ca viata lor este frumoasa si implinita si ca nimic nu ar trebui sa strice acest echilibru pamantean.

Dar din pacate apar situatii care ne fac neputiinciosi si fara voia noastra devenim simpli spectatori, pentru ca dupa ce se trage cortina raman doar suflete triste care traiesc din firimiturile amintirilor frumoase.

Dupa astfel de episoade gasesti ca remediu singuratatea, te refugiezi in ce iti este accesibil si poate mai putin relatiile interumane, te inchizi in tine si nu vrei sa cauti si nici macar sa fii cautat, traiesti cu propriile ganduri, pareri de rau si amintirea clipelor frumoase.

Timpul pana la urma vindeca...mai devreme sau mai tarziu...depinde doar de vointa personala si de dorinta de a fi fericit, stiind cum este sa fii fericit...nu se poate sa nu iti doresti sa simti ca traiesti, cu adevarat, din nou.

Insusi faptul ca ai asternut aici aceste randuri, ca ai putut sa iti spui "oful"...poate insemna un pas spre vindecare, oricum mai este cale pana vei gasi din nou pe cineva care sa reuseasca sa-ti citeasca sufletul...dar cautand si sperand si mai ales dorind din tot sufletul, rasari-va intr-o buna zi soarele parca doar pentru tine...trebuie doar sa fii increzator.