O staduta linistita dintr-o localitate rurala, in apropiere de Cremona. O cladire micuta, curata, cu cateva apartamente noi, dispuse pe doua etaje. Acesta este cadrul in care, cu ceva vreme in urma (24 septembrie) a avut loc un eveniment tragic, pentru care Scandolara Ripa D’Oglio a devenit o localitate cunoscuta.

O tanara indiana, in varsta de 25 de ani, pe numele ei Rupika Khanna, s-a sinucis turnandu-si benzina pe tot corpul si aprinzandu-se precum un rug in apartamentul sau din Via XI Settembre.

Alarma a fost declansata de cainele vecinilor, care nu mai contenea din latratun latrat disperat, care i-a infiorat pur si simplu pe cei din imprejurimi. Daca n-ar fi fost el, poate ca trupul carbonizat al tinerei nu ar fi fost descoperit timp de luni de zile, pentru ca locuia singura si ducea o viata rezervata.

Rupika avea un permis de munca in Italia, care-i dadea dreptul sa aibe domiciliul stabil la adresa respectiva atata timp cat are un loc de munca asigurat. Fara servici, ea ar fi trebuit sa se intoarca in India, unde parintii stabilisera deja sa se casatoareasca impotriva vointei ei cu un barbat pe care i-l alesesera de multa vreme.

Ea isi dorea sa se indragosteasca si sa se casatoareasca din iubire, asa cum viseaza mai toate tinerele la varsta ei, dar cum patronul firmei la care lucra i-a comunicat sa trebuie sa se declare in faliment, intrucat criza il obliga sa inchida portile, Rupika s-a trezit dintr-odata fara servici, deci silita sa se intoarca pe meleagurile natale odata cu expirarea permisului.

Disperata, ea a hotarat sa-si puna capat vietii decat sa accepte casatoria impusa de familie.

E adevarat ca ea provenea dintr-o tara indepartata, cu traditii si cu o religie complet diferite de cele europene, dar faptul ca ea a trebui sa se elibereze din capcana in care au aruncat-o proprii parinti alegand moartea este cutremurator.

Parintii spun ca ar fi fost iubita. Dar ce fel de iubire e aceea care ucide?