Divortata de putina vreme, o buna prietena de-a mea ma suna sa-mi ceara parerea intr-o chestiune care nu-i da pace cu nici un chip. Are un copil in varsta de trei ani rezultat din casnicia abia destramata, pe care il creste si-l educa cu mare dragoste, incerand sa pastreze o relatie amicala pe cat posibil cu fostul sot, doar pentru ca e spre binele copilului astfel.

Uneori, in weekend, tatal vine sa ia copilul la plimbare si-l tine peste noapte in casa buniciimama luipana duminica dupa-amiaza. Pana aici toate bune si frumoase, dar ce te faci cu pedeapsa suprema pe care tatal o foloseste spre a ameninta copilul ori de cate ori acesta greseste ceva: daca nu incetezi, te trimit inapoi la maica-ta!, ca si cum la ea copilul ar fi avut de suferit cu ceva.

Inteleg cat e de suparata, dar fostul sot nu se sinchiseste catusi de putin, ba dimpotriva, i-a aruncat din varful buzelor ca e hipersensibila si se comporta ca o persoana frustrata!

Lipsa lui de bunavointa si superficialitatea in atentionarea copilului atunci cand acesta face nazbatii sunt evidente, dar nu vreau sa mai pun si eu sare pe rana, asa ca ma abtin sa-i critic atitudinea la telefon, constienta ca nu ar fi absolut de nici un folosel va face tot ceea ce va dori el, fara sa se gandeasca la raul pe care i-l produce copilului proferand acea absurda amenintare

Totusi, ii sugerez sa discute putin cu bunica, cu care o relatie buna, civilizata, stiut fiind ca mamele au o influenta puternica asupra fiilor, chiar si cand acestia ajung la varste mature, sa apeleze la tactul si diplomatia acesteia pentru a schimba tipul de amenintare asupra nepotului, amintindu-si ca inainte de toate e si ea femeie si mama totodata.

Chiar si in aceste situatii delicate, demonstrarea unui minimum de fair play ar fi mai mult decat binevenita!

Se pare ca n-a fost o idee rea, caci dupa o vreme m-a sunat din nou sa-mi spuna ca bunica e de partea ei si ca au creat impreuna un fel de alianta tacita, spre binele micutului. Adio amenintari!

Jos palaria in fata bunicii!

Bunica este o femeie înţeleaptă şi a înţeles situaţia mult mai bine decât fiul ei şi este singura în măsură "să-şi tragă" fiul de urechi şi să-l facă să fie matur şi să-şi schimbe atitudinea în ceea ce priveşte creşterea şi educarea fiului.