La inceput a fost atit de frumos....totul ce vedeam in jur era in roz...dar la un moment dat s-a spulberat totul.Ai devenit altul,nu-mi mai sunai,nu ma cautai,pina la urma si numele meu la-i uitat....acele momente de grea incercare au fost cele mai oribile din viata mea ,am devenit un simplu om ranita de o dragoste oarba...Dar eu iubeam,si in inima mea era numai numele tau.Am suferit.....


Dar m-am sculat si am inceput ca sa caut mai departe,sa-mi caut o lume a mea,o lume in care sa ma simt eu atotputernica,o lume in care dragostea este dirijor,iar tu?tu ai ramas in amintire,o amintire grea si ciudata de care nu mai am nevoie.Si acum sunt eu stapina pe mine,singura....dar nu oarba!


Poate caci mi-am dorit ceva frumos,unic ...dar totul nu a ramas decit o amprenta pierduta in timpul fugar....la fel si tu ai ramas un gind care din cind in cind imi invaluie sufletul....dar ce mai are rost ?fiecare din noi si-a ales drumul pe care va merge toata viata.