Pai bisericile in general au pretentia sa primeasca bani, dar atunci cand vine vorba sa plateasca ele ceva "nu se face", ca e casa lui Dumnezeu. Ti-am spus, eu cred in Dumnezeu pentru ca imi face bine si mi s-a parut interesanta Biblia, destul de convingatoare, dar nu sunt de partea bisericilor, ele sunt pe langa subiect.

Sincer, cred ca ar ajuta mult statul. In special avand in vedere ca, cel putin in orasul meu, anual se construiesc biserici peste biserici, ceea ce presupune sume uriase de bani, insa nu stiu sa existe nici o casa pentru oameni fara adapost.

Eu nu inteleg unde se duc banii aia care se aduna in cutia milei(se aduna si acolo sume marisoare), pentru ca orfelinatele de la noi sunt in stare jalnica, oamenii nu se ocupa de copiii de acolo si ajung vagabonzi, hoti, sau chiar mai rau, iar ajutarea saracilor...nu o vad. Inca avem multi oameni care traiesc pe strazi.

In orice caz, nu vreau sa deviem prea mult de la subiect, care se refera strict la credinta. Merita sa crezi, nu merita sa-ti spun ca e 100% real, pentru ca nu ma crezi, dar incearca totusi. Ai sa vezi cate sentimente frumoase te vor coplesi in momentul in care vei accepta ca nu esti singur, ca exista cineva mai puternic decat noi, care ne iubeste chiar daca nu se implica in schimbarea cursului vietilor noastre.

Si odata ce crezi in El, vei avea motivatia sa crezi si ca cei dragi care nu mai sunt printre noi ne vegheaza si raman alaturi de noi mereu si vei simti caldura sufleteasca si implinire. O rugaciune de multumire (pentru tot ce ai in viata, oricat de putin) spusa din suflet te elibereaza de energia negativa si iti da o perceptie mai frumoasa asupra vietii.

Pai eu ti-am spus din prima ca nu consider bisericile si oamenii care le conduc ca ar avea vreo legatura cu Dumnezeu sau cu ceea ce inseamna credinta cu adevarat. Asa ca nu inteleg de ce tot marsezi pe ideea ca popii sunt necinstiti, asa ca nu exista Dumnezeu. E ridicol. Nu Dumnezeu ii alege, si cu totii avem liberul arbitru.

Deci putem face cat rau vrem noi si in afara de lege, nu ne va pedepsi nimeni si nimic in aceasta viata. Dar asta nu inseamna automat ca nu exista Dumnezeu. Asta inseamna liberul arbitru: sa fim responsabili de propriile noastre actiuni, iar El sa nu intervina. Imi pare rau ca am scris atatea randuri fara rost, pentru ca ori nu esti atent, ori nu intelegi ce spun. Tu legi automat credinta de biserica, cand ele n-au nici o legatura.

Iar in ceea ce priveste "avem o singura viata si trebuie s-o traim la maxim" sunt perfect de-acord. Atata ca oamenii nu prea pun valoare pe ceea ce e important, si in loc sa considere aprecierea fiecarui moment(sau a fiecarei mici bucurii) un dar de la Dumnezeu, capacitatea de a te bucura din lucruri marunte, ei cred ca numai ceea ce implica consumare de bani multi e "trait la maxim". E trist, dar asta nu inseamna ca suntem toti la fel si ti-am mai spus ca Dumnezeu nu intervine.

Dragă Eduard,
am citit despre deznădejdea ta şi am hotărât să-ţi scriu.
Mie mi-a murit un duhovnic, de care eram îndrăgostită. Era tânăr şi a murit salvând pe cineva de la înec. Atunci când am aflat despre accident, am simţit că numai pot respira şi pentru prima dată în viaţă am plâns un mort, pentru că până atunci nu am mai simţit durerea aşa, deşi mi-a murit bunicul şi străbunica şi o mătuşă.
În prezent tata a părăsit-o pe mama şi mama mi-a zis că ar fi preferat ca tata să moară, dar să-i lase o amintire frumoasă în urmă, decât s-o părăsească pentru o alta. Şi gândeşte-te că mama îi vede aproape zilnic împreună...
E greu să mai crezi... Şi ai foarte mare dreptate cu popii... Nu am citit chiar tot ce ai scris, pentru că ardeam de nerăbdare să-ţi răspund, dar îţi promit că voi citi.
Acum să ne concentrăm pe durerea ta legată de logodnica ta.
Te-ai gândit vreodată că poate ea a plecat pentru că a considerat că tu depindeai prea tare de ea? Tu ştii că nu e bine să depindem atât de mult de ceilalţi, nici măcar de Dumnezeu?
Uite, eu am citit Conversaţii cu Dumnezeu şi o să-ţi spun ce am aflat de acolo: că Dumnezeu nu vrea să depindem de El, ci vrea să înţelegem că noi înşine suntem, la rândul nostru, Dumnezei, egali cu El. Deci, tu, dacă nu mai crezi în Dumnezeu, înseamnă că nu mai crezi în tine. Şi Isus a folosit o vorbă din Vechiul Testament în care zicea că "Voi sunteţi Dumnezei."
Eşti trist,dar îţi zic: cu cât eşti mai trist acum, cu atât te vei bucura mai mult când vei găsi pe altcineva, o altă fată. Dar ar fi foate bine să nu schimbi o dependenţă cu o altă dependenţă.
Ia-ţi o pauză, plângi, căci plânsul mângâie, şi apoi întreabă-te ce vrei de la viaţa ta.
O vei reîntâlni pe logodnica ta, pentru că ea există. Cum poţi crede că aşa fiinţă minunată ca ea poate dispărea de tot după doar câţiva ani de viaţă?
Cu serviciul: e posibil ca tu să nu mai fi avut chef să lucrezi, mai ales căeşti aşa de trist, iar acest gând a avut un efect fatal: ţi-ai pierdut serviciul.
Nu te teme,vei găsi altul, doar eşti DUmnezeu. Nu-mi bat joc de tine, îţi spun doar adevărul. Tu ai o putere creatoare extraordinară. Profită de ea! Fă ce-ţi place!
Eu nu am loc de muncă,deşi am 28 de ani. Am făcut o depresie foarte puternică, cu halucinaţii, cu versuri ciudate...deşi eram studentă la arhitectură. De patru ani stau acasă, iar tata ne-a părăsit de unu şi jumate. O ducem prost cu banii, dar nu ne lăsăm!
Nu te lăsa nici tu! Nu risipi timpul cu tristeţe, ci ia şi hrăneşte-te cu frumuseţea naturii. Cerul plânge când tu plângi şi Isus este răstignit în inima ta. Nu eşti singur, eu sunt cu tine şi mă voi ruga pentru tine. Toate rugăciunile tale au fost ascultate, crede-mă, dar ştii de ce nu au funcţionat? Pentru că voi aţi cerut, în loc sămulţumiţi. Isus zice că atunci când vrei ceva, să crezi căl-aişi primit şi îţi va fi dat. Nu te teme, crede numai!
uite, îţi trimit un link cu un film ştiinţific despre puterea gândurilor. Uite-te şi sper să te ajute! http://filmedocumentare.com/ce-naiba-ştim-cu-adevarat/